Vitiligo

Ce este vitiligo si care sunt cauzele aparitiei acestei boli?

Vitiligo este o boala caracterizata prin aparitia de placi albe depigmentate la nivelul pielii. Orice zona a corpului poate fi afectata si, de cele mai multe ori, pacientii cu vitiligo au placi depigmentate in mai multe zone ale corpului. 
In vitiligo melanocitele (celulele care produc pigmentul responsabil de coloratia pielii) sunt distruse, fapt ce duce la aparitia de pete albe la nivelul pielii in diferite zone ale corpului. Placi similare pot sa apara si  pe mucoase (bucala, nazala) si pe retina. Parul care creste pe ariile afectate poate la randul lui sa creasca depigmentat. 
Cauza acestei boli este necunoscuta, desi sunt acceptate cateva teorii diferite. S-ar parea ca pacientii cu vitiligo mostenesc un grup de 3 gene care ii fac susceptibili pentru aceasta boala. Pe de alta parte, este universal acceptat ca vitiligo este o boala autoimuna (boala in care sistemul imun reactioneaza impotriva propriilor organe si tesuturi). Alte teorii acceptate: productie de cytokine care distrug melanocitele; se descrie in literatura ca si un eveniment unic (stres emotional, arsura solara) poate declansa vitiligo.

 

Cine este afectat de aceasta boala?

Vitiligo afecteaza 1% din intreaga populatie a globului. In Statele Unite exista un numar de 1-2 milioane de indivizi care sufera de aceasta boala. La jumatate dintre acestia boala a debutat inainte de varsta de 20 de ani; majoritatea pacientilor au mai putin de 40 de ani la debut. Distributia pe sexe si rasa este relativ egala. 
Boala este mai frecventa la pacientii cu alopecie areata, anemie pernicioasa, hipertiroidism. De asemenea aceasta boala are o componeneta ereditara. Aproximativ 30% din pacientii cu vitiligo au un membru in familie cu aceasta boala. 

Care sunt simptomele acestei boli?

Persoanele cu vitiligo observa initial placi albe (depigmentate) la nivelul pielii. Cel mai frecvent, acestea sunt localizate pe zonele fotoexpuse: maini, picioare, brate, fata si buze. Alte localizari frecvente: incheietura mainii, inghinal, in jurul gurii si ochilor, zona genitala. 
De obicei este intalnit unul in urmatoarele 3 modele:
- Focal- depigmentare limitata la una sau cateva zone
- Segmentar- placi depigmentate care se dezvolta pe o parte a corpului
- Generalizat- cel mai frecvent pattern; depigmentare simetrica pe ambele parti ale corpului.

In plus, pacientii cu vitiligo pot avea o albire prematura a parului de pe scalp, a genelor, a sprancenelor si a barbii.

Modelul focal si segmentar raman localizate la o parte a corpului si nu se mai extind. Nu se poate prezice daca modelul genealizat se va extinde sau nu la un anume individ. Totusi, boala este de obicei progresiva si in timp zonele depigmentate se extind si in alte arii ale corpului. Unii pacienti relateaza depigmentare aditionala dupa o perioada de stres fizic sau emotional.

Indiferent de rasa si cultura, vitiligo poate afecta psihologic si emotional binele si stima de sine a pacientului. Pacientii cu vitiligo pot avea un stres emotional puternic, mai ales daca placile afecteaza parti vizibile ale corpului (fata, maini, picioare). Adolescentii pot fi traumatizati de un vitiligo generalizat. Din fericire exista cateva strategii pentru a-I ajuta pe oameni sa se descurce cu aceasta boala. De asemenea exista cateva tratamente care pot minimiza, camufla sau chiar limita extinderea placilor.

Mijloace de tratament

Principalul scop in tratamentul acestei boli este imbunatatirea aspectului.  Tratamentul se intinde pe o perioada lunga: de obicei 6-18 luni. Alegerea tratamentului depinde de numarul, localizarea, marimea si extinderea placilor. Fiecare pacient poate sa raspunda diferit la tratament si un anume tratament poate sa nu fie eficient pentru toti pacientii. Modalitatile curente de tratament includ: tratament medicamentos, chirurgical si terapii adjuvante.

Tratament medicamentoasa
Terapia topica corticosteroida- poate ajuta la repigmentarea placilor mai ales daca este folosita in stadiile initiale ale bolii. Tratamentul trebuie folosit cel putin 3 luni pentru a obtine rezultate vizibile. Aceasta terapie trebuie efectuata sub supravegherea unui medic nefiind lipsita de efecte adverse.

PUVA( fototerapia UVA cu oxsoralen)-  probabil unul dintre cele mai eficiente tratamente disponibile pentru vitiligo. Scopul acestei terapii este repigmentarea placilor albe. Tratamentul este consumator de timp si necesita supraveghere medicala. Psoralenul este o substanta fotosensibilizanta care sub lumina ultraviolet determina pigmentare cutanata. Tratamentul consta in administrarea oxsoralenului sistemic sau topic, urmat de expunerea controlata ( ca timp si dozaj) la UVA. Fotochimioterapia cu psoralen topic se foloseste de regula pentru placile depigmentate limitate si pentru copii peste 2 ani cu placi limitate. Tratamentul se realizeaza in cabinetul medical de 2-3 ori/saptamana. Fotochimioterapia cu oxsoralen sistemic este indicata in cazurile de vitiligo extensiv (peste 20% din suprafata corporala) sau neresponsive la fotochimioterapia topica. Presupune administrarea de UVA la 2 ore dupa administrarea unei doze de psoralen per os. Efectele adverse presupun: arsuri, prurit, greata si voma, crestere anormala a parului si hiperpigmentare.

Tratament depigmentant- presupune depigmentarea pielii normale din jurul placilor. Pentru pacientii care au vitiligo extins pe mai mult de 50% din suprafata corporala aceasta poate fi cea mai buna optiune de tratament.

Tratamentul cu LASER Excimer- foloseste lumina LASER in spectrul radiatiei ultraviolete, avand ca avantaj precizia LASER-ului, controlul strict al dozajului si raspunsul bun cutanat. In practica, in timpul tratamentului cu ultraviolete, sunt expuse atat zonele depigmentate cat si pielea sanatoasa, ceea ce in timp creste contrastul dintre cele doua. Folosind tehnologia Excimer, expunerea este limitata la zonele depigmentate fiind foarte usor de controlat zona pe care se aplica. Fototerapia este un tratament consumator de timp fiind necesare numeroase sedinte pentru a obtine un rezultat. In schimb, folosind tehnologia excimer numarul de sedinte scade (la o medie de 10) si timpul unei sedinte fiind de asemenea mai mic (nu se creste timpul de expunere ca in cazul fototerapiei, ci intensitatea laserului).

Tratamentul chirurgical- trebuie considerat doar dupa ce terapia medicamentoasa potrivita a fost incercata. Acest tratament este indicat pacientilor care au vitiligo stabil de cel putin 3 ani.
Grefa de piele autologa-  chirurgul preleva piele dintr-o zona a corpului cu tegument normal (donor) si o plaseaza in zona depigmentata . Aceasta tehnica poate fi folosita pentru placile mici de vitiligo. Complicatii posibile: infectii, cicatrici, esecul repigmentarii.
Grefa de piele folosind tehnica formarii buleleor- medicul creaza bule pe pielea normal pigmentata folosind caldura sau inghetarea. Tavanul bulei este recoltat si transplantat in zona fara pigment. Avantajul metodei- risc mai mic de cicatrici decat metoda anterioara.
Micropigmentarea (tatuajul)- procedura implica implantarea de pigment in piele folosind instrumente special. Este indicat in special pentru zona buzelor. Dezavantajul procedurii consta in dificultatea gasirii culorii potrivite care sa se potriveasca cu pielea din jur.
Transplantul autolog de melanocite- din zonele pigmentate ale pielii se recolteaza piele, ulterior in laborator se obtin si se cultiva melanocite. Acestea sunt transplantate zonelor depigmentate. Aceasta procedura este inca experimentala.

Terapii aditionale
Fotoprotectoare- sunt absolute necesare persoanelor cu vitiligo (in special celor cu fototip deschis la culoare). Bronzul accentueaza contrastul dintre zonele depigmentate si celelalte. De asemenea previne arsurile solare si afectarea cutanata pe termen lung.
Cosmeticele- se pot folosi pentru a camufla placile depigmentate (fie autobronzare sau acoperire).